si a mai trecut un an din viatza mea...mi-am spus "la multi ani", mi-am luat inima in dinti si am inceput sa privesc inapoi si sa analizez. nu stiu de ce, dar in fiecare an cand se aproprie ziua mea devin trista si melancolica. cineva mi-a zis mai demult ca ar trebui sa ma bucur ca inaintez in varsta si acumulez mai multa experienta de viatza. nu stiu de ce dar nu ma bucur. fiecare an devine din ce in ce mai palpitant si din ce in ce mai multe griji isi fac aparitia.
acum doi ani incepeau grijile. bac'ul, facultate, deja trebuia sa ma gandesc la viitorul meu...anul trecut pe vremea asta deja aveam un loc de munca si imi vedeam de facultate. anul acesta...anul acesta am facut o schimbare radicala in viatza mea. am renuntat la facultatea din constanta, mai bine zis am inghetat cursurile, mi'am facut frumos bagajele si am plecat intr'o tara straina mie.
daca privesc in spate nu stiu cat din ceea ce am facut pana acum regret. poate ca regret faptul ca nu am stiut cum sa'mi organizez timpul si finantele mai bine, poate regeret ca nu am avut o relatie mai buna cu parintii mei, pentru ca imi lipsesc enorm de mult acum.
si uite asa incepe lista regretelor, dar la un moment dat imi zic "ce o fi o fi" si incetez cu regretele.
ar tebui sa ma concentrez pe viitorul meu. scoala devine din ce in ce mai grea si mai solicitanta, m'am inscris la niste cursuri de daneza, la urma urmei tre' sa invat odata si odata limba asta mai bine incep de acum, totul devine din ce in ce mai clar si totodata greu de atins.
trebuie sa intru in perioada de recuperare, sa incetez sa mai pierd timpul si sa ma axez pe lucruri importante...